Sate româneşti
Revista Satul - Anul II, nr. 5, 2010


Satul Holbav
Vulcan - satul dintre nori


Revista Satul - Anul II, nr. 5, 2010: Satul Ariujd
Satul Ariujd - foto de Ana A. Negru

Satul Ariujd


Ariujdul este satul cu cea mai îndelungată istorie, însă prima atestare documentară scrisă provine din anul 1468. Este situat pe malul drept al Oltului, în zona cea mai sudică a judeţului Covasna, pe o mică vale traversată de pârâul Ariujd. Satul aparţine comunei Vâlcele, alături de Araci, Hetea şi omonimul comunei, fiind la o distanţă de cca 25 km de oraşul Braşov. Aici poţi ajunge doar cu maşina (sau cu bicicleta), deoarece nu sunt autobuze care să te ducă direct în sat. Pe timpul comunismului erau două maşini: una dimineaţa, care îi ducea pe oameni la serviciu şi alta după-masa, care îi aducea înapoi. Eventual, poţi lua autobuzul Braşov – Vâlcele şi cobori în Araci, pentru ca apoi să mergi pe jos cca 2 km pe drum neasfaltat, având Oltul pe o parte şi dealurile împădurite pe cealaltă.

Dacă eşti fotograf pasionat, este chiar mai bine să parcurgi acest drum pe jos, pentru că vei întâlni: câmpuri cu maci, turme de cai, oi sau vaci ce sunt păzite adeseori de copii din sat, te vei întâlni cu căruţe pline de fân sau vei vedea săteni muncind la câmp, ori pescari împătimiţi pe malul Oltului. Dacă ai puţin noroc (noi am avut!), vei vedea şi căprioare alergând pe dealuri. De asemenea, te poţi opri din loc în loc pentru a culege flori de soc (care sunt peste tot) sau chiar şi frăguţe (dacă vii în luna iunie). În ce mă priveşte, este clar un loc de suflet. Colind dealurile Ariujdului de când eram copil şi le-am fotografiat în toate anotimpurile. Celor ce iubesc mişcarea, le recomand să facă aici şi excursii cu bicicleta. O dată ce intri în sat, te simţi extraordinar de confortabil. Oamenii sunt prietenoşi şi-ţi răspund cu plăcere la întrebări, copiii se simt în largul lor şi se joacă în voie pe stradă, deoarece aici nu-i o problemă circulaţia maşinilor, chiar dacă mai vezi în faţa vreunei case câte o Dacie bătrână. Pe aici, mai degrabă trec căruţele, deoarece oamenii au terenurile arabile la periferia satului şi e mai uşor să meargă la câmp cu căruţa sau cu bicicleta.

După ce am străbătut pe jos satul, am vizitat şi situl arheologic, către care ne-a arătat calea o săteancă. “Acolo unde veţi găsi urme de săpături şi nişte gropi adânci, să vă opriţi, că înseamnă că aţi ajuns”. Aşa am urcat pe un deal împădurit cu brazi, cca jumătate de oră, fără să vedem indicatoare sau marcaje, deşi, normal ar fi ca acestea să existe. Însă ne-am dat seama destul de repede că am ajuns, deoarece am avut ca reper “gropile adanci”, care deşi în prezent sunt înierbate, pot fi recunoscute uşor. Aici şi în alte locuri de pe teritoriul satului, s-au descoperit fragmente ceramice ornate cu impresiuni de sfoară şi un târnăcop cu braţele opuse aparţinând culturii Schneckenberg. Locuinţele eneolitice descoperite la Ariujd erau patrulatere, orientate N-S, construite la suprafaţa solului. Ceramica de Ariujd se încadrează în inventarul culturii Cucuteni-Tripolie, apropiindu-se cel mai mult, ca stil, de ceramica Precucuteni şi Cucuteni. Prin cercetările prilejuite de staţiunea de la Izvoare arheologii au stabilit rolul decisiv pe care ceramica bicromă de la Ariujd l-a avut în geneza ceramicii pictate tricrome. În afară de olărie, ceramica de la Ariujd este reprezentată prin linguri, prin figurine antropomorfe, prin figurine de animale cu aspect bovin, precum şi prin diverse obiecte de uz casnic sau de podoabă. În anul 1980, s-au identificat şi urme ale unei aşezări preistorice, din prima epocă a fierului. Cu această ocazie a fost găsit şi un mormânt de incineraţie în groapă, dacic, de epocă romană, databil din sec. II-III d. Hr. S-au descoperit şi fragmente de vase de tehnică superioară, probabil din epoca romană, un topor de piatră lustruită, perforat, probabil neolitic, un tipar pentru turnat ace, precum şi fragmente ceramice din epoca bronzului. În apropiere de sat, într-un loc neprecizat, a fost găsită o cărămidă romană cu ştampila LEG XIII G(emina). Vasile Pârvan, în "Getica", spune că judeţul Trei Scaune este printre cele mai frumoase şi mai roditoare ţinuturi din Ardeal. Staţiunea arheologică Ariujd este consemnată de el în Dacia şi în Civilizaţiile antice din ţările Carpato-danubiene.

De vorbă cu bătrânii satului
Am avut ocazia de a afla mai multe informaţii despre Ariujdul de odinioară, stând de vorbă cu cea mai în vârstă femeie din sat, doamna Lucreţia (96 de ani), a cărei casă a fost construită în anul 1908.
Dânsa ne-a povestit o mulţime de lucruri interesante.

Text și foto: Ana A. Negru

Aflați mai multe despre săpăturile arheologice din sat, despre obiceiuri și sărbători, despre costumul popular, despre personalitățile născute in Ariujd și multe altele, citind revista SATUL.



Articolul precedent: Satul Holbav
Articolul urmator: Vulcan - satul dintre nori


Dezvoltat de Terrasoft

Copyright © Revista Satul
Reproducerea integrala sau partiala a textelor sau ilustratiilor din revista este
posibila numai cu acordul prealabil scris al SC START-UP Advertising SRL.
Toate drepturile rezervate. SATUL - Marca inregistrata.
SATUL - Revista pentru promovarea traditiei si culturii din mediul rural