Pâine cu maia și poveste - Satul tradițional românesc

- Domnule Pascu, care sunt principalele obiective ale Agenţiei pentru Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov?
Principalele obiective ale Agenţiei sunt sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Braşov; protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului istoric, arheologic şi cultural; protejarea şi valorificarea mediului natural; promovarea şi dezvoltarea turismului în judeţul Braşov; dezvoltarea capacităţii instituţionale a administraţiilor publice locale din judeţ.

- Câţi membri are Agenţia în momentul de faţă?
Din 58 de localităţi ale judeţului Braşov, 47 (oraşe şi sate) sunt membre ale Agenţiei pentru Dezvoltare Durabilă.

- Care sunt proiectele care urmează a fi implementate anul acesta pentru dezvoltarea zonelor rurale din judeţ?
Începând cu anul 2010, se va implementa programul LEADER, finanţat de Comunitatea Europeană pentru dezvoltare rurală (mai puţin infrastructura, care se finanţează prin alt program). Programul LEADER reprezintă o abordare care oferă noi oportunităţi de dezvoltare rurală punând bazele identificării nevoilor locale, valorificării resurselor locale, întăririi capacităţii de dezvoltare şi implementării strategiilor locale de dezvoltare în vederea conservării patrimoniului rural şi cultural, dezvoltării mediului economic şi îmbunătăţirii abilităţilor organizatorice ale comunităţilor locale. Unul dintre avantajele majore ale programului este faptul că mobilizează reprezentanţi ai populaţiei rurale, de a se preocupa şi de a prelua controlul dezvoltării zonelor rurale prin întocmirea de strategii axate pe problemele identificate în comunităţile lor. Scopul acestui program este, aşadar, asigurarea cadrului necesar dezvoltării economice şi sociale din zonele rurale.
Etapa în care suntem acum este de înfiinţare a unor structuri asociative (GAL-uri = Grupuri de Acţiune Locală) şi avem ca şi termen 4 luni, mai exact până la sfârşitul lunii aprilie, pentru a înfiinţa 5 GAL-uri în judeţul Braşov şi pentru a crea strategiile locale. Grupurile de Acţiune Locală reprezintă parteneriate public-private constituite din diverşi reprezentanţi ai sectoarelor public, privat şi societăţii civile din teritoriul respectiv. La nivel de decizie, partenerii economici şi reprezentanţii societăţii civile, precum agricultorii, femeile, tinerii din spaţiul rural şi asociaţiile acestora trebuie să reprezinte cel puţin 50% din parteneriatul local. Din GAL, minim 51 % îl reprezintă sectorul privat, restul aparţinând sectorului public. Dupa 1 mai, această structură va fi înscrisă într-un concurs de evaluări de către Ministerul Agriculturii, pentru obţinerea certificării. Prin programul LEADER, vizăm nişte proiecte care sprijină micii producători (lapte, brânză), astfel încât să aibă acces pe piaţă, respectând bineînţeles criteriile europene. De asemenea, vizăm proiecte pentru sprijinirea acestor producători şi în promovarea unor mărci proprii, precum şi iniţierea unor proiecte care să crească numărul populaţiei ocupate, inclusiv a rromilor (de exemplu, folosirea mâinii de lucru mai puţin calificate pentru culegerea fructelor). În ceea ce priveşte patrimoniul istoric, cultural, arheologic, avem la nivelul judeţului Braşov, peste 900 de monumente istorice (cetăţi fortificate, biserici etc.) Proprietarii acestor monumente nu au posibilităţi financiare de reabilitare. În această direcţie, încercăm să găsim resurse pentru a face investiţii. Va trebui făcută o asociere cu proprietarii acestor monumente.

- În ceea ce priveşte turismul rural, care sunt zonele cu cel mai important potenţial pentru agroturism şi ecoturism? Cum vedeţi evoluţia turismului în aceste zone?
O dezvoltare interesantă o va avea zona Făgăraşului, de exemplu localitatea Draguş, care a obţinut deja finanţare pentru proiecte proprii şi care a iniţiat un mic proiect turistic cu o pârtie de schi în zonă.

<img style="display:block; margin-left:auto; margin-right:auto;" src="http://www.revista-satul.ro/pic/drurala/Mihai Pascu/partia de schi din Dragus.jpg" alt="cuvant cheie ptr SEO" width="726" />
De asemenea, Drăguşul beneficiază şi de o poziţie foarte bună din punct de vedere geografic, fiind situat la poalele Munţilor Făgăraşi şi având în imediata vecinătate Mănăstirea “Brâncoveanu”, din Sâmbăta de Sus, care fiind foarte cunoscută, beneficiază de un număr mare de vizitatori, anual.

<img style="display:block; margin-left:auto; margin-right:auto;" src="http://www.revista-satul.ro/pic/drurala/Mihai Pascu/Manastirea de la Sambata de Sus.jpg" alt="cuvant cheie ptr SEO" width="726" />
Aşadar, această zonă va parcurge o dezvoltare mult mai rapidă decat celelalte zone ale Braşovului, datorită administraţiei locale de excepţie şi datorită susţinerii guvernamentale. În proiectul de dezvoltare a zonei Făgăraşului, este necesară o strategie unitară între cele două judeţe vecine (Braşov – Sibiu), deoarece se poate continua cu satele învecinate de la intrarea în Sibiu, pentru a se crea toate premisele unui turism variat (turism de relaxare, sportiv, religios etc.).

<img style="display:block; margin-left:auto; margin-right:auto;" src="http://www.revista-satul.ro/pic/drurala/Mihai Pascu/Muzeul de etnografie - Dragus.JPG" alt="cuvant cheie ptr SEO" width="726" />

<img style="display:block; margin-left:auto; margin-right:auto;" src="http://www.revista-satul.ro/pic/drurala/Mihai Pascu/Muzeul de etnografie din Dragus.jpg" alt="cuvant cheie ptr SEO" width="726" />
De altfel, între Mânăstirea Sâmbăta şi oraşul Victoria este un drum care va ridica mult valoarea turistică a zonei. În momentul de faţă există un proiect pentru reabilitarea acestuia.

- Care sunt proiectele care urmează a fi implementate anul acesta pentru protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural ce se regăseşte în satele din judeţ?
Chiar anul acesta vom lansa 2 evenimente, pe care le considerăm de o mare importanţă pentru promovarea tradiţiilor minorităţilor din judeţ. Este vorba de două produse: o carte de bucate şi leacuri tradiţionale (culese la nivelul judeţului Braşov), carte ce va apărea după Paşte şi un film, numit „ Roata stelelor”, care va fi lansat în vara acestui an şi care încearcă să facă un paralelism între tradiţiile specifice acestor principale etnii, în diferite momente importante ale vieţii satului (naşterea, casătoria, moartea). Pentru producerea acestui film, am avut numeroşi colaboratori, precum etnografi, istorici, oameni de televiziune, oameni de artă şi de cultură, în general. În prezent, se vrea şi traducerea acestui film, pentru că ne gândim ca lansarea lui să aibă loc şi într-un cadru internaţional.
Oricum, mai multe informaţii vom da la momentul oportun. Un rol foarte important pentru protejarea şi promovarea patrimoniului cultural, etnografic, îl are bineînteles Muzeul de Etnografie Braşov, prin proiectele şi acţiunile lor culturale, prin cercetările pe care le fac în diferite zone, prin programele lor de salvare a patrimoniului etnologic (români, saşi, maghiari) etc.

- Ce se poate face pentru a pondera tendinţa de schimbare a specificului zonei, de fals istoric, de kitch, care în multe localităţi iau locul valorilor tradiţionale? (Mă refer aici îndeosebi la arhitectură)
Să ştiţi că legislaţie există şi este foarte strictă, însă nu se respectă. Problema vine de la administraţia locală care eliberează respectivele autorizaţii de construcţii. Noi, la nivelul Consiliului Judeţean, avem competenţă limitată în această problemă. Deciziile se iau la nivelul primăriilor locale.

- În ce fel răspunde Agenţia nevoii de promovare a turismului rural? Aveţi planificate anumite acţiuni sau programe de promovare?
În special prin intermediul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov, vom desfăşura în continuare acele evenimente cu caracter periodic, de obicei cu prilejul marilor sărbători de peste an, cu menţiunea că în acest an, cuantumul bugetului alocat va fi mult mai redus.

- Ce strategie aveţi pentru a pondera tendinţa de migraţie a tinerilor din mediul rural? Ce s-ar putea face pentru a le crea oportunităţi de câştig şi în satul lor?
Majoritatea tinerilor au plecat de la sat şi pentru că nu există dotarea tehnologică care să facă posibilă o agricultură, măcar de subzistenţă, ca să nu mai vorbim de o agricultura competitivă. Eu sper ca prin aceste GAL-uri să oferim un cadru instituţional pentru unele forme asociative, deoarece prin GAL, se pot achiziţiona chiar şi utilaje, care se pot apoi folosi în comun.

<i> Text și foto: Ana A. Negru</i>