Meşteşuguri
Revista Satul - Anul V, nr. 13, 2013


Familia Páll - meșteri olari din Corund
Tradiţiile şi obiceiurile româneşti, în viziunea pictorului Nicolae Pătru


Pâine cu maia și poveste - Satul tradițional românesc


De unde a furat meserie<br>
Tatăl lui a avut șiță cumpărată, făcută de niște meșteri de la Rucăr. Au pus-o pe grajd, dar pentru că nu le-a ajuns, s-au dus la nea’ Gheorghe Robu, meșter șițar din sat. Acesta tocmai lucra la șiță.
Și au început să-l întrebe cu cât mai face metrul, cu cât îl montează.<br>
<i>"Iar eu, m-am tot uitat la el cum lucrează. Ei, și când a văzut că mă uit atent, dacă a mai făcut moșu’ vreo șiță! Am tăcut din gură, n-am mai zis nimic, am priceput eu ce-am priceput. Apoi, m-am dus pe deal sara și-am venit cu o bucată de lemn. Am început să fac singur, dar mie nu-mi ieșea bine. Așa că, la vreo trei zile, m-am dus iar’ la nea’ Gheorghe.<br>
Moșu’ iară făcea șiță. Dar nu m-am mai uitat așa atent, numa’ cu coada ochiului. Secretul știți care este? Că toți spun că doar cu mâna se lucrează, însă nu-i așa, și cu picioarele trebuie să știi cum să faci. Că știți ce se întâmplă? Șița dacă nu știi s-o faci și dacă n-o tai bine la jumate, se duce strâmb. Deci trebuie să știi cum, că altfel nu-ți mai iese, mai ales când vrei s-o aduci la grosimea care trebuie (cca 6 mm)."<br></i>
<br>
În prezent, dacă se ține de lucrat, face cam 10 – 12 mp de șiță pe zi. Și o vinde cu 55 – 60 lei / mp, cu tot cu material și manoperă. Și cum șița se montează în trei straturi, la 4 mp, îți mai intră încă două pachete.<br>
S-a chinuit până a învățat să taie șița, apoi până a învățat s-o lege, că e o tehnică și aici și nu văzuse niciodată cum se face.
Pachetul trebuie să iasă aproape rotund și în el intră 1 mp de șiță, adică între 200 - 220 de bucăți.<br>
<br>
Când se taie lemnul pentru șiță<br>
Nea' Nelu ne explică:<br>
<i>"Este mult mai rezistent lemnul când nu mai este în vegetație.
Se taie începând de la 1 octombrie, 1 noiembrie, până în februarie.
Șița făcută din lemn tăiat în iulie sau august nu te ține mai mult de 10 ani.
Că ăla-i lemn în vegetație, cu apă, cu seva în el. Are toți porii deschiși. Toată apa din rădăcină, urcă până în vârful bradului.<br>
Ca și vârstă, pomul din care se face șița ar trebui să aibă minim 80 de ani.
<b>Cel mai bun e lemnul de vârf, tocmai de sus din munte. Sau lemnul de colț, adică cel care crește în piatră, pe stâncă.</b> Cu cât se chinuie mai tare să crească, cu atât e mai bun, mai rezistent. (Iar solul e mai mineral.)
De asemenea, e bine să se țină cont ca la momentul tăierii, luna să fie în scădere. Pentru că atunci când e în creștere, se înmulțesc insectele xilofage, care se hrănesc cu lemnul copacilor uscați și astfel, contribuie la descompunerea lor.<br>
Șița se face și din lemn de stejar, care e mai untos, e mai ușor de crăpat decât bradul și e mai plăcut de lucrat cu el."<br></i>
<br>
Durata de viață a șiței<br>
O șiță bună ține și 30 de ani. Deasupra se dă cu ulei de in.<br>
Uleiul ars nu e bun, pentru că usucă.<br>
<br>
<i>Text și foto: Ana A. Negru</i>



Articolul precedent: Familia Páll - meșteri olari din Corund
Articolul urmator: Tradiţiile şi obiceiurile româneşti, în viziunea pictorului Nicolae Pătru


Copyright © Revista SATUL
Reproducerea integrală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor din revistă este
posibilă numai cu acordul prealabil scris al SC START-UP Advertising SRL.
Toate drepturile rezervate. SATUL - Marcă înregistrată.
SATUL - Revista pentru promovarea traditiei si culturii din mediul rural