Tradiţii și obiceiuri

Tradiţiile lunilor Martie şi Aprilie


Aflați care erau tradițiile, sfaturile practice și prevestirile de vreme ale lunilor martie și aprilie.
Tradiţiile lunilor Martie şi Aprilie
Când cântă cucul la începutul lunii martie, se spune ca anul are să fie mănos.
Denumirile populare ale lunii Martie:
♦ mart, marte, marţiu, mărţişor (“Marte/ Strâmbă parte/ La o parte”), Marta, germănar (încolţitorul),făurel

Tradiţii:
♦ “Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul.
♦ Mart a luat de la toate lunile câteva zile, ca să arate că el e mai tare şi de aceea el are mai multe zile decât lunile celelalte.
♦ Zice că a chemat odată Mart pe Prier la banchet. Se duce Prier şi se sfătuieşte cu Mai, ce să facă; să se ducă, ori să nu se ducă. „Du-te, zice Mai, da el e şugubăţ, râde de oameni; tu când te-i duce, să iei cu tine sania şi căruţa, ş-o luntre, că altfel n-ai ieşi bine“. Se duce Prier. Îl vede Mart şi-l întreabă: „Da ce aduci atâtea halaturi, frate?“ „Apoi dă, la gospodăria omului sunt bune de toate“. Stă el o zi, stă două, stă trei. Încearcă Mart când cu omăt şi viscol – lui Prier nici nu-i pasă, că el are sanie. Dă o ploaie şi se face glod. Prier are căruţă. Rupe podurile, curg puhoaiele. Prier merge cu luntrea. Vede Mart că nu-i poate face nimică, îl cheamă şi-l întreabă să-i spuie cine l-a învăţat ca să fie aşa. Prier n-are ce lucra şi-i spune că Mai. „Ei, las dar că-i voi ţinea eu şi lui vreo două brumi, ca să veştejesc florile cele falnice, de carel fălesc pe dânsul toţi!“ Şi de atuncea în mai totdeauna sunt brumi, că Mart i le dă, de ciudă.
♦ În martie, la lună nouă, gospodina ia mătura şi, măturând, zice: „Mart în casă, puricii afară!“ (sau „Bolile afară!“). Se face de trei ori şi se crede că se scapă de purici sau de boli.
♦ Urzica e buruiana lui mart, e ca mart de iute şi tare; cine o mănâncă se întăreşte. E cea dintâi buruiană.
♦ Să nu zici şerpe în luna lui mart, căci toată vara îţi iese în cale.
♦ Apa de ploaie din luna lui martie se adună. Se zice că e bună de multe lucruri. Se folosesc de ea fetele, spălându-se pe obraz; zice că întinde pielea.
♦ În luna lui mart cine are gutunar e sănătos peste an.”

Sfaturi generale:
“În săptămâna a noua după Crăciun semănaţi mazăre, linte, măzăriche, mai în urmă şi în regiuni mai calde ovăz, secară şi orz; duceţi gunoi pe câmp; greblaţi livezile de muşchi şi semănaţi fân şi trifoi; după cea dintâi ploaie curăţiţi pomii de muşchi şi omizi cu o mătură vârtoasă; acoperiţi paturile calde de toate laturile cu gunoi, ca să păstraţi căldura; aerisiţi-le în zile calde; puneţi mazăre; semănaţi salată, pătrunjel, ridichi, ceapă, spanac, varză nemţească. Puneţi acum pomişori, tăiaţi pe cei puşi şi începeţi cu oltoiul spre sfârşitul acestei luni. Pomii de soi mai bun, cari sunt acoperiţi, trebuie desfăcuţi peste zi şi iarăşi acoperiţi peste noapte.”

Prevestiri de timp:
♦ Martie vânturos – Mai frumos.
♦ Dacă martie-i cu rouă, după Paşti mult plouă.
♦ Cu cât mai uscat va fi martie, cu atât mai umed va fi aprilie.
♦ Tunete în martie arată an mănos.
♦ Dacă cântă cucul în luna lui mart, pe la început, are să fie anul mănos.
♦ Dacă în Mărţişor nu poţi semăna ovăzul de ploi multe, atunci nici toamna nu vei putea semăna grâul de ploi multe.

Denumirile populare ale lunii Aprilie:
♦ prier (deschizător), florariu (înfloritor), Traistă-n Băţ (când vremea era înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături).

Tradiţii:
♦ “Solomon a făcut că luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii sămăna pământul, să se facă degrabă, căci înainte era toată luna friguroasă.
♦ Dacă zilele Babelor ţin mai mult de douăsprezece zile, atunci zilele întrecătoare se numesc zile împrumutate sau împrumuturi. Adeseori trec zilele acestea şi în luna Prier, când sunt stricăcioase, mai ales pentru pomii înfloriţi şi pentru vieţuitoarele mai plăpânde. De aici vine proverbul: „Prier prieşte, multe piei de miel beleşte“.

Sfaturi generale:
“Semănaţi in, ovăz, linte, măzăriche, fasole, mei, luţernă, cartofi.
Frecaţi vitele la gură şi la picere cu sare şi cu funingine; daţi vitelor cu încetul nutreţ verde, începând mai întâi cu urzici şi buruieni amestecate cu paie tăiate, căutaţi pomii oltuiţi şi lipiţi-i cu lut, dacă va fi căzut. Pomii cari sunt ameninţaţi de multe furnice, înfăşoraţi-i cu blană, lăsând în jos partea cea cu păr.
Dacă este ger noaptea, pe vremea când înfloresc pomii, faceţi foc cu fum mult; curăţiţi pomii de omide. Pliveşte semănăturile de buruieni înainte de a fi cu pai. Seamănă cucuruz (păpuşoi) şi pune cartofi. Udă bine pomii sădiţi de curând. Pliveşte şi sapă şcoala de pomi. Grăbeşte cu altoirea pădureţilor, ca să nu te întârzii. Griji să nu se umfle vitele de nutreţul cel verde, dă-le fân înainte de a le scoate la păşune. Resadniţele cu acoperemânt se descoper toată ziua, ba şi preste noapte, dacă nu e temere de îngheţ. Se începe lucrul în vie. În lipsă de ploaie, udă grădina de legumi, mai bine dimineaţa. După Sân' George vitele se scot la imaş. Întoarce grânele şi ca să le mântui de gărgăriţe, pune lână nespălată în apropierea coşurilor cu grâu. Grâul încins amestecă-l cu pulbere de cărbuni şi după paisprezece zile cerne-l, că-şi pierde mirosul.”

Prevestiri de timp:
♦ Dacă luna lui prier e frumoasă şi călduroasă, se aşteaptă ca luna mai să fie rece, chiar îngheţuri; dacă e posomorâtă şi friguroasă, atunci e semn că luna mai va fi călduroasă şi frumoasă.
♦ Prier frumos, mai viforos.
♦ Negura din aprilie la răsărit şi miazăzi e semn bun.
♦ De tună în aprilie, nu te mai teme de ger.
♦ Prier frumos, vară furtunoasă.
♦ De vor fi flori multe de vişine şi bune, trage nădejde de vii”.

Autor: Antoaneta Olteanu, “Calendarele poporului român”, Editura Paideia, Bucureşti, 2001, 2009
Foto: Istockphoto


Prof. dr. Antoaneta Olteanu
D-na Antoaneta Olteanu (n. 1968) este prof. dr. la Catedra de limba şi literatură rusă din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine la Universitatea din Bucureşti.
Prof. dr. Antoaneta Olteanu este autorul a numeroase monografii, lucrări cu caracter de sinteză pe teme de etnologie, cultură şi civilizaţie, mentalităţi, literatură rusă.
De asemenea, i s-au acordat premii si distinctii importante:
– 2008 – Premiul „Nişte ţărani” pentru cercetare asupra culturii populare româneşti, pentru „admirabila lucrare Calendarele poporului român, o autentică enciclopedie a mitologiei româneşti”, Slătioara
– 2005 – diplomă de merit din partea Asociaţiei Române a Patrimoniului, pentru volumul Calendarele poporului român;
– 2001 – diploma şi medalia „In hoc signum vinces. Magna cum laude” oferită de CNCSIS (Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică din Învăţământul Superior”), pentru volumul Şcoala de solomonie. Divinaţie şi vrăjitorie în context comparat.
Mai multe detalii despre activitatea profesionala a d-nei prof. dr. Antoaneta Olteanu, aici.
Dezvoltat de Terrasoft

Copyright © Revista SATUL
Reproducerea integrală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor din revistă este
posibilă numai cu acordul prealabil scris al SC START-UP Advertising SRL.
Toate drepturile rezervate. SATUL - Marcă înregistrată.
SATUL - Revista pentru promovarea traditiei si culturii din mediul rural
Revista SATUL vă recomandă în continuare 5 articole
24 decembrie - Ajunul Crăciunului; Moş Ajun
Citeşte mai mult
Revista SATUL vă recomandă