Tradiţii și obiceiuri

Tradiţiile lunilor August, Septembrie şi Octombrie


Aflați despre sfaturi practice pentru casă și grădină, dar și prevestirile de timp ale lunilor august, septembrie și octombrie.
Tradiţiile lunilor August, Septembrie şi Octombrie
Peisaj de toamnă într-un sat din Ardeal. Foto: Ana A. Negru
AUGUST

Denumiri populare ale lunii August:
♦ augustru, agust, aust, ogust, măselar, gustar, gustea, secerar, Macavei - cap de post

Sfaturi generale:
"Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe câmpurile cu sămănături de iarnă. Despărţiţi încetul cu încetul mioarele de la miei. Meiul, după ce e copt, se taie în rouă, se pune pe pânzi şi se usucă pe ele. Sămănaţi pentru iarnă pătrunjel, spanac. De aci încolo nu mâncaţi nici un frupt fără de a-l fi spălat mai întâi. Sapă în jurul pomilor mai tineri. Seamănă sălată iernatică. Adună seminţele coapte de legumi, le curăţeşte şi agaţă în cui, punându-le în săculeţe. Seceră ovăsul ce-l mai ai. Seamănă rapiţă. De vezi albinele că prea mult şed pe afară, e semn că n-au ce să lucre. Ridică coşniţele punând sub ele nişte bucăţi de scândură potrivite. Stupii fără matcă se împreună cu alţii mai slabi. Urmează cu plivitul viei. Uscă poame şi fasole pentru iarnă. Altoii oculaţi, văzând că nu s-au prins, trebuiesc din nou oculaţi. Propteşte pomii prea încărcaţi şi răreşte poamele prea dese, ca să se poată coace. Ară pentru toamnă şi la capătul lunei poţi şi semăna. Adună sâmburi de toate poamele."

Prevestiri de timp:
Negura de pe livezi şi râuri, de s-arată după apunerea soarelui, înseamnă timp bun statornic. ♦ Ploaia din august subţie vinul. ♦ Vânturile de miazănoapte aduc timp statornic. ♦ Când sunt alune multe, înseamnă iarnă grea pe viitor. ♦ Dacă în august nu e căldură, atunci rămân fructele necoapte. ♦ În această lună pleacă cocorii în şiruri şi rândunelele în stoluri.

SEPTEMBRIE

Denumiri populare ale lunii Septembrie:
♦ răpciune, răpciuni, vinimeriu, viniceriu, viniţel (luna vinului; începe culesul şi stoarcerea strugurilor pentru vin)

Sfaturi generale:
"Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza nemţească, spanac, morcovi, răsădiţi salata de iarnă; adunaţi seminţele coapte de prin grădini; culegeţi castraveţii copţi. Tăiaţi colţurile de pe pomi.
În luna aceasta se începe culesul poamelor. Soiurile iernatice se culeg cu mâna şi se împărţesc în clase după mărime şi frumseţă, ca să aibă un preţ mai bun. Înainte de a le aşeza în pivniţă, se întind la soare, ca să iese umezeala din ele. Fă gropile pentru altoii ce voieşti a-i sădi mai târziu în toamnă. Răreşte frunza de pe pomii pitici şi cei puşi în şir des, ca razele soarelui să-i poată străbate. Seamănă bucate tomnatice. Nu fi zgârcit la semănat, că te vei căi la secerat. Pe la capătul lunei se ia mierea de la stupi. De sunt încă flori nu te grăbi, ca albinele să poată încă aduna. Livezile prăjite de arşiţa soarelui, pe unde vezi ca a secat colţul ierbii, le seamănă cu sămânţă de iarbă şi flori de fân."

Prevestire de timp:
Răpciune cald, Brumărel rece şi umed. ♦ Tunetul din septembrie vesteşte neauă multă în Faur şi an mănos. ♦ Ducerea timpurie a rândunelelor înseamnă că şi iarna se va pune iute. ♦ Vântul de septembrie e vânt bogat. ♦ Dacă înfloresc scaieţii în septembrie, atunci va fi toamnă frumoasă.

OCTOMBRIE

Denumire populară:
♦ brumărel (începe a bruma, încep a cădea brumele cele mici)

Sfaturi generale:
"Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de uscături până să nu vină frigul; săpaţi împrejur şi puneţi pământ gras pe lângă rădăcini; răsădiţi zmeura şi fragii; strângeţi sâmburi de poame şi păstraţi i în nisip. ♦ Culesul poamelor ţine încă. Griji, nu cumva să le aduni pe timp ploios şi nici dimineaţa, înainte de a se fi luat apa de pe ele, că putrezesc. Straturile din cari s au scos legumele trebuiesc săpate din nou, ca preste iarnă să degere. Resădeşte în straturi bine lucrate sălată iernatică. Culege cucuruzul. Cartofii şi napii de nutreţ se sapă pe timp uscat, – se curăţesc de rădăcinile mai subţiri şi se pun să se sbicească înainte de a se aşeza în pivniţă ori în groapă. Îndată ce am terminat cu semănatul se ară numaidecât pământul menit a se semăna de cu primăvară. Gerul şi frigul de peste iarnă îl îmbunătăţeşte. Când la culesul viilor, strugurii trebuiesc clasificaţi după cum sunt unii putrezi, alţii copţi ori rescopţi. Numai aşa putem face bani cumsecade, dacă producem mai multe feluri de vin."

Prevestiri de timp:
"Dacă în octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna ianuarie va fi moale şi călduţă. ♦ Dacă în octombrie şi noiembrie este multă ploaie, poţi aştepta în decembrie mari vânturi. ♦ Brumărel şi Mărţişor sunt luni surori. ♦ Cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor. ♦ Gerul şi frigul din octombrie îmblânzeşte pe ianuarie şi Faur. ♦ Lumina de miazănoapte aduce curând ger mare. ♦ Şoarecii de câmp, de trag către sat, iarna e aproape. ♦ Când arborii ţin frunza mult, iarna e departe, dar va fi grea, şi la anul vor fi multe omide. ♦ Sunt semne de iarnă uşoară când o bubui în luna lui octombrie şi noiembrie. ♦ Vântul de octombrie este vânt bogat. ♦ Dacă în octombrie este multă ceaţă (buraca), atunci va fi multă neauă în decembrie."

( sursa: Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, Bucureşti, 2001, 2009)


Prof. dr. Antoaneta Olteanu
D-na Antoaneta Olteanu (n. 1968) este prof. dr. la Catedra de limba şi literatură rusă din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine la Universitatea din Bucureşti.
Prof. dr. Antoaneta Olteanu este autorul a numeroase monografii, lucrări cu caracter de sinteză pe teme de etnologie, cultură şi civilizaţie, mentalităţi, literatură rusă.
De asemenea, i s-au acordat premii si distinctii importante:
– 2008 – Premiul „Nişte ţărani” pentru cercetare asupra culturii populare româneşti, pentru „admirabila lucrare Calendarele poporului român, o autentică enciclopedie a mitologiei româneşti”, Slătioara
– 2005 – diplomă de merit din partea Asociaţiei Române a Patrimoniului, pentru volumul Calendarele poporului român;
– 2001 – diploma şi medalia „In hoc signum vinces. Magna cum laude” oferită de CNCSIS (Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică din Învăţământul Superior”), pentru volumul Şcoala de solomonie. Divinaţie şi vrăjitorie în context comparat.
Mai multe detalii despre activitatea profesionala a d-nei prof. dr. Antoaneta Olteanu, aici.
Dezvoltat de Terrasoft

Copyright © Revista SATUL
Reproducerea integrală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor din revistă este
posibilă numai cu acordul prealabil scris al SC START-UP Advertising SRL.
Toate drepturile rezervate. SATUL - Marcă înregistrată.
SATUL - Revista pentru promovarea traditiei si culturii din mediul rural
Revista SATUL vă recomandă în continuare 7 articole
Lumea mitică a satului românesc. Timpul Rusaliilor
Citeşte mai mult
Revista SATUL vă recomandă