Tinerii și Satul
Din ce în ce mai mulți tineri revin la sat sau aleg să se mute și să trăiască în mediul rural. Citind revista SATUL, veți descoperi câteva exemple.
Tânără din Vama Buzăului urcând fânul în remorcă. Foto: Ana A. Negru
Dragi cititori,
Pe masură ce mă adâncesc în viața satului românesc, îmi place din ce în ce mai mult ce descopăr: tineri care au rămas la sat și care trăiesc și muncesc aici alături de părinți și bunici. Da, este adevărat. Sunt sate precum Șirnea, unde, așa cum ne-a povestit o localnică în vârstă de 72 de ani, dacă nu ar veni turiști care să mai anime locul, ar fi doar un “sat de bătrâni”, din care tinerii au plecat la oraș pentru a-și face un viitor mai bun și nu mai revin decât în concedii sau vacanțe. Așadar, sunt și astfel de sate.
Dar, am descoperit și multe alte locuri, care sunt considerate atractive și de către generațiile tinere. Astfel este comuna Vama Buzăului, unde am întâlnit și am discutat cu tineri care au preferat să rămână. De ce? În primul rând pentru că-și iubesc pământurile unde au copilărit și, chiar dacă au plecat temporar la studii în oraș sau la muncă în străinătate, de fiecare dată s-au întors și încearcă să ducă o viață mai bună la ei în sat. O să vă dau și câteva exemple: primarul din Vama Buzăului are puțin peste 30 de ani, apoi veți întâlni proprietari de pensiuni sau ai unor ferme de animale, de asemenea foarte tineri.
Le fel este și comuna Sânpetru, care fiind aproape de oraș, prezintă interes atât pentru firme, cât și pentru tineri. Ei au posibilitatea de a găsi un loc de muncă la ei în comună, fără a mai fi nevoie să plece sau să facă naveta.
În Mălâncrav, deși viața este un pic mai grea și prea multe posibilități de angajare nu există, sunt câteva organizații nonguvernamentale foarte implicate pe plan local, care încearcă prin acțiunile lor să ajute comunitatea să ducă o viață mai bună, prin însăși conservarea meșteșugurilor tradiționale.
Participarea tinerilor în viața satului este nelipsită și în cadrul sărbătorilor câmpenești. Ei sunt sufletul petrecerilor și mândria părinților, atunci când prin dansurile populare tradiționale sau prin cântecele lor, confirmă că tradițiile și obiceiurile merită transmise generațiilor tinere, fiind o parte însemnată din identitatea noastră.
Bine ați venit în lumea firească a satului!
Ana A. Negru
Pe masură ce mă adâncesc în viața satului românesc, îmi place din ce în ce mai mult ce descopăr: tineri care au rămas la sat și care trăiesc și muncesc aici alături de părinți și bunici. Da, este adevărat. Sunt sate precum Șirnea, unde, așa cum ne-a povestit o localnică în vârstă de 72 de ani, dacă nu ar veni turiști care să mai anime locul, ar fi doar un “sat de bătrâni”, din care tinerii au plecat la oraș pentru a-și face un viitor mai bun și nu mai revin decât în concedii sau vacanțe. Așadar, sunt și astfel de sate.
Dar, am descoperit și multe alte locuri, care sunt considerate atractive și de către generațiile tinere. Astfel este comuna Vama Buzăului, unde am întâlnit și am discutat cu tineri care au preferat să rămână. De ce? În primul rând pentru că-și iubesc pământurile unde au copilărit și, chiar dacă au plecat temporar la studii în oraș sau la muncă în străinătate, de fiecare dată s-au întors și încearcă să ducă o viață mai bună la ei în sat. O să vă dau și câteva exemple: primarul din Vama Buzăului are puțin peste 30 de ani, apoi veți întâlni proprietari de pensiuni sau ai unor ferme de animale, de asemenea foarte tineri.
Le fel este și comuna Sânpetru, care fiind aproape de oraș, prezintă interes atât pentru firme, cât și pentru tineri. Ei au posibilitatea de a găsi un loc de muncă la ei în comună, fără a mai fi nevoie să plece sau să facă naveta.
În Mălâncrav, deși viața este un pic mai grea și prea multe posibilități de angajare nu există, sunt câteva organizații nonguvernamentale foarte implicate pe plan local, care încearcă prin acțiunile lor să ajute comunitatea să ducă o viață mai bună, prin însăși conservarea meșteșugurilor tradiționale.
Participarea tinerilor în viața satului este nelipsită și în cadrul sărbătorilor câmpenești. Ei sunt sufletul petrecerilor și mândria părinților, atunci când prin dansurile populare tradiționale sau prin cântecele lor, confirmă că tradițiile și obiceiurile merită transmise generațiilor tinere, fiind o parte însemnată din identitatea noastră.
Bine ați venit în lumea firească a satului!
Ana A. Negru
