Sate româneşti

Satul Caţa - o lecţie de multiculturalitate


Caţa este un sat săsesc din judeţul Braşov, ce face parte din comuna cu acelaşi nume, alături de satele Beia, Ioneşti, Drăuşeni şi Paloş Ardeal. Pentru a ajunge în Caţa, urmăm drumul către Sighişoara, iar la Rupea Gară facem dreapta spre Homorod.
Satul Caţa - o lecţie de multiculturalitate
Case din satul Cața. Foto: Ana A. Negru
Comunităţile din sat
Intrăm în Caţa deja cu o altă stare de spirit, dominată de calmul şi liniştea din jurul nostru. Ne întîmpină un şir lung de case săseşti, majoritatea foarte bine întreţinute, cu porţi înalte din lemn, cu ferestre mici încadrate de rame colorate şi protejate cu obloane vechi.
Foarte multe dintre aceste case au fost preluate de familii de români, maghiari şi rromi, din moment ce după revoluţie au plecat aproape toţi saşii, în prezent rămânând doar trei familii, dintr-o populaţie totală de cca 2600 de persoane.

cuvant cheie ptr SEO
cuvant cheie ptr SEO
Satul este străbătut de râul Homorodul Mare, pe malul căruia doi băieţi pescuiau cu undiţe făcute de ei din nişte beţe de care era legat cu sfoară un pet, pe unde, spuneau ei, are să intre peştele.
- Păi aşa pescuiţi voi? – am întrebat eu.
- Da! Pe la noi, prin ţările aiştea, aşa se pescuieşte!”

cuvant cheie ptr SEO
M-am amuzat, dar pe de altă parte, vedeţi ce copilărie sănătoasă au copiii aceştia? Erau afară (nu în faţa calculatorului), pe o vreme însorită de toamnă şi „se jucau” în felul lor.

- Tanti, dacă ne-aţi făcut poze, nu ne daţi nişte covrigei?
Si le-am dat. Văzuseră că aveam o pungă întreagă.

De-a lungul râului, în spatele caselor, se vedea că porumbul fusese deja cules, iar bostanii aşteptau la marginea hotarului să fie încărcaţi în căruţe şi duşi în gospodăriile fiecăruia.
Pe strada principală trecea poştaşul pe bicicleta, având geanta plină şi se oprea din loc în loc să lase corespondenţa sătenilor.
Când a trecut prin dreptul nostru ne-a salutat, chiar dacă îi eram străini.

Apoi, ne oprim în centrul satului, aproape de şcoală şi de acolo pornim pe una din străduţele laterale, pentru a cunoaşte mai bine satul şi oamenii.
Aşa ajungem s-o cunoaştem pe d-na Margareta Dibernardo (56 ani) care era la poartă, de vorbă cu nişte vecini. Deşi numele are altă origine, doamna Margareta este de etnie maghiară, doar că străbunicul soţului ei a fost italian stabilit în România cu ocazia construirii bisericii din localitatea Bogata, considerată monument istoric. Doamna Margareta ne-a povestit o mulţime de lucruri despre viaţa în Caţa.

cuvant cheie ptr SEO
Text și foto: Ana A. Negru

Aflați despre acestea citind revista SATUL nr. 3. De asemenea, veți avea ocazia să-l cunoașteți pe d-nul Frieder Schuller – scenarist și regizor de film, poet și libretist născut în Cața.


Ana A. Negru
Fondatorul revistei SATUL

Ana A. Negru (n. 1978, într-un sat săsesc din Ardeal), cu o experienţă de 14 ani în marketing şi publicitate, dă startul proiectului său de suflet - revista SATUL, în iunie 2009, din pasiune pentru satul tradiţional şi pentru fotografia etnografică. Contact: ana.negru@revista-satul.ro
Dezvoltat de Terrasoft

Copyright © Revista SATUL
Reproducerea integrală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor din revistă este
posibilă numai cu acordul prealabil scris al SC START-UP Advertising SRL.
Toate drepturile rezervate. SATUL - Marcă înregistrată.
SATUL - Revista pentru promovarea traditiei si culturii din mediul rural
Revista SATUL vă recomandă în continuare 27 articole
Pâine cu suflet de la tanti Ana
Citeşte mai mult
Revista SATUL vă recomandă