Dezvoltare rurală

Problema seminţelor tradiţionale


Seminţele vechi tradiţionale, formate sub influenţa selecţiei naturale, sunt o moştenire foarte preţioasă, o avuţie pe cale de dispariţie şi sunt baza agriculturii şi a hranei noastre. Împreună le putem salva!
Problema seminţelor tradiţionale
Seminţe tradiţionale de păstârnac. Foto: Ana A. Negru
În România, există un număr mare de seminţe tradiţionale, dovadă fiind colecţia impresionantă înregistrată la Banca de Gene Suceava, dar şi marea parte a ţăranilor bătrâni care încă le mai folosesc în grădinile lor.

De asemenea, la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca este în construcţie o microbancă de gene.
“Seminţe tradiţionale” sau “seminţe locale” sau “populaţii locale” - se referă la seminţe vechi moştenite din bătrâni, care NU au fost cumpărate la plic de la magazinele de pe piaţă în ultimii cel puţin 30 de ani.

Ce sunt soiurile locale
Din seminţele tradiţionale se obţin soiuri locale, tradiţionale, ţărăneşti.
Un soi local este o populaţie dinamică a unei plante cultivate, de origine istorică, cu identitate distinctă şi lipsită de ameliorarea formală a culturilor, precum şi, de multe ori, genetic diversă, adaptată la nivel local şi asociată cu sistemele agricole tradiţionale.
Soiurile locale reprezintă populaţii de cultură aflate în echilibru cu mediul lor şi care rămân relativ stabile pe o perioadă lungă de timp.
cuvant cheie ptr SEO
Seminţele tradiţionale au fost folosite şi îmbunătăţite în timpuri în care sistemul alimentar era organizat la scară mică pentru satisfacerea nevoii de hrană la scară mică, deci la nivelul unui lanţ alimentar scurt.
Ameliorarea tradiţională s-a făcut în condiţiile în care nu se foloseau practici care erodează solul sau produc emisii de CO2, cum se întâmplă în agricultura industrială, şi nici input-uri chimice (utilizarea pesticidelor în cultivarea varietăţilor tradiţionale conduce la un randament scăzut al producţiei).

Aşadar, seminţele tradiţionale sunt potrivite pentru a susţine sistemele economice locale (producţie şi distribuţie locală), ele fiind destul de perisabile pentru a fi produse la scară agricolă mare, fapt care nu reprezintă un dezavantaj, deoarece acestea ar putea susţine comunităţile locale prin ocuparea populaţiei şi un preţ mai bun şi ar putea menţine un mediu mai curat prin scurtarea drumului de la producător la consumator.

Legislaţia
Pentru a putea utiliza o sămânţă în Uniunea Europeană (Directiva 98/95 CEE transpusă în legislaţia românească prin L266/2002), trebuie ca varietatea să fie înscrisă într-un catalog oficial.
Criteriile DUS (Distincţie, Uniformitate şi Stabilitate) la varietăţile locale, precum şi costurile foarte mari de înregistrare şi tratamentul chimic obligatoriu, vor declasa seminţele ţărăneşti care sunt în mod natural şi istoric adaptate agriculturii ecologice.

Prin extensie, aceste reglementări interzic comercializarea seminţelor ţărăneşti/tradiţionale şi a soiurilor asociate.
Acestea nu au acces pe piaţă şi nu există distribuitori de seminţe tradiţionale.
Dar, plantele rezultate din seminţele tradiţionale sunt mai puţin vulnerabile la schimbările climatice tocmai datorită variabilităţii genetice şi a neomogenităţii care le conferă o flexibilitate mărită, permiţându-le să se adapteze mai bine schimbărilor.
De asemenea, au şi o valoare nutritivă crescută, comparativ cu soiurile ameliorate moderne.

cuvant cheie ptr SEO
Realitatea rurală
Circuitul seminţelor tradiţionale rămâne unul informal în cadrul comunităţilor locale, dar şi acest circuit este unul vulnerabil din cauza dificultăţii de a menţine o continuitate a transmiterii cunoştinţelor legate de multiplicare, cultivare, procesare etc, deţinute de puţini membri ai comunităţii şi care de obicei sunt bătrâni.
Îmbătrânirea populaţiei rurale şi lipsa dorinţei de implicare a noii generaţii în agricultura tradiţională, în care aceştia nu văd o oportunitate economică, reprezintă încă un motiv de îngrijorare.

Există deci, nevoia de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale, care sunt în pericol, nu doar din cauza legislaţiei nefavorabile, ci şi a realităţii rurale - îmbătrânirea populaţiei rurale, migrarea populaţiei tinere înspre zonele urbane şi interesul scăzut faţă de agricultură, de asemenea şi extinderea agriculturii industriale cu agrocombustibili poluanţi, soiuri ameliorate moderne şi chiar OMG-uri.

Cultivate în zonele de origine, seminţele tradiţionale sunt rezistente atât la stresul biotic, cât şi abiotic şi oferă o producţie stabilă şi sigură, fără utilizare de substanţe chimice. Varietăţile moderne au nevoie de pesticide pentru combaterea de boli, fungi, viruşi, bacterii etc, spre deosebire de varietăţile tradiţionale care, de-a lungul timpului, au dobândit rezistenţă la anumite boli şi dăunători.
cuvant cheie ptr SEO
Sămânţa este mai mult decât o marfă
Ea reprezintă şi identitatea culturală a ţăranilor şi sufletul societăţii agricole din diferite regiuni. Seminţele vechi tradiţionale, formate sub influenţa selecţiei naturale, sunt o moştenire foarte preţioasă, o avuţie pe cale de dispariţie.
cuvant cheie ptr SEO
Identitatea culturală – se referă la cunoştinţele legate de tot ce înseamnă însămânţarea, cultivarea, recoltarea, păstrarea seminţelor soiurilor locale, de asemenea şi obiceiuri şi tradiţii asociate seminţelor sau soiurilor locale sau informaţii privind proprietăţile anumitor seminţe sau plante, reţete culinare tradiţionale.
cuvant cheie ptr SEO
Calea transmiterii acestor cunoştinţe este graiul viu al ţăranilor - în timpul activităţilor zilnice, în locuri publice precum pieţele, moara sau distileria unei comunităţi, cunoştinţe transmise de bătrâni sau vindecători doar anumitor persoane, de obicei din cadrul familiei.

Factori ai pierderii seminţelor tradiţionale sau eroziunea genetică:
• dezvoltarea industriei agroalimentare (înlocuirea soiurilor tradiţionale cu unele moderne)
• colectivizarea (1947-1989)
• globalizarea – care provoacă lipsa consumatorilor de produse tradiţionale;
• tendinţa actuală a tinerilor de a pleca din zonele rurale face ca, odată cu pierderea vechilor generaţii, să se piardă şi vechile obiceiuri legate de practici tradiţionale, plante şi seminţe de plante;
• legislaţia europeană - pentru a putea utiliza o sămânţă în Uniunea Europeană, trebuie ca varietatea să fie înscrisă într-un catalog oficial.
• situaţia financiară a majorităţii cultivatorilor de seminţe tradiţionale
• lipsa promovării importanţei soiurilor tradiţionale
• schimbările climatice etc.

Tot ce abandonăm astăzi, mâine s-ar putea să ne fie folositor!
Pierderea seminţelor locale înseamnă mai mult decât dispariţia lor din peisaj. Înseamnă că am pierdut toate atributele unice pe care plantele care dispar le-au câştigat timp de milenii - abilitatea de a supravieţui verilor fierbinţi şi iernilor aspre, de a prospera în condiţii de uscăciune sau în zone predispuse la inundaţii, de a rezista dăunătorilor şi bolilor.
Ceea ce înseamnă că, în viitor, fermierii şi producătorii de alimente vor avea mai puţine opţiuni pentru a combate problemele cauzate de un climat schimbător şi imprevizibil, trebuind să asigure în continuare hrana pentru populaţia în creştere.

Grădina ţărănească - spaţiu de conservare şi laborator
Comunitatea rurală face schimburi de seminţe, de cunoştinţe, agricultorii experimentează comportamentul varietăţilor de seminţe ale vecinilor sau cumpărate din comerţ.
Conservarea la fermă, in-situ, asociază practicile şi tradiţiile comunităţilor de ţărani cu inovaţiile şi introducerea succesivă de materiale şi tehnici noi necesare adaptării climatice, paraziţilor şi aspectelor economice legate de varietăţile cultivate.
De fapt, odată cu dispariţia comunităţilor de ţărani, regiunile pierd şi biodiversitatea agricolă.

cuvant cheie ptr SEO
Program pentru colectare şi distribuţie de seminţe tradiţionale
Asociaţia Eco Ruralis, constituită din ţărani care practică agricultura ecologică şi tradiţională bazată pe principii de mediu conştiente, desfăşoară anual un program de distribuire şi conservare a seminţelor tradiţionale, dată fiind importanţa acestui patrimoniu bogat pentru pământul, hrana şi cultura noastră.
Astfel, toţi cei care aveți un soi de legume, cereale, pomi fructiferi tradiţionali, vechi din bunici şi străbunici şi doriți ca soiul respectiv să nu piară, sunteți încurajaţi să contactați asociaţia şi să trimiteți prin poştă o cantitate cât de mică de seminţe, care apoi să fie distribuite mai departe oamenilor interesaţi de conservarea lor.
În cazul cerealelor mari şi a pomilor fructiferi, se stabileşte un sistem de distribuţie special, datorită cantităţii şi dimensiunii mari ce vor trebui transportate.
Pentru colectarea de seminţe, Eco Ruralis lucrează cu ţărani din cadrul asociaţiei şi din alte grupuri naţionale şi internaţionale.

Pentru a primi seminţe tradiţionale din reţeaua Asociaţiei, trebuie să vă luaţi angajamentul că le veţi îngriji şi le veţi cultiva într-un loc în care să nu se amestece cu alte soiuri.
De asemenea, veţi avea responsabilitatea să le multiplicaţi şi să returnaţi la recoltare cantitatea de seminţe pe care aţi primit-o, pentru a putea să fie distribuite mai departe, în anii următori. Seminţele tradiţionale sunt gratuite.

cuvant cheie ptr SEO
Pentru mai multe detalii legate de acest program, vă invităm să consultaţi site-ul Asociaţiei Eco Ruralis, întrucât la 1 martie 2016 se va da startul. Până atunci, se caută voluntari din Cluj, care să ajute la împachetat semințe.

cuvant cheie ptr SEO

Text: Ana A. Negru și Asociaţia Eco Ruralis
Fotografii: Ana A. Negru, Vlad Dumitrescu, Asociația Eco Ruralis


Asociaţia Eco Ruralis
Eco Ruralis este o asociaţie de țărani care practică agricultura organică şi tradiţională bazată pe principii de mediu conştiente.
Eco Ruralis a fost înființată în aprilie 2009, în Cluj Napoca, reunind țărani din toate colțurile țării.
Eco Ruralis luptă pentru drepturile fermierilor de a practica o agricultură ecologică. Acestea includ dreptul de a folosi, înmulţi şi distribui seminţele tradiţionale, desfăşurarea strictă a reglementărilor de biosecuritate (fără organisme genetic); conservarea suveranităţii alimentare în România și respectul pentru sănătatea consumatorului.

Mai multe detalii: aici

Dezvoltat de Terrasoft

Copyright © Revista SATUL
Reproducerea integrală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor din revistă este
posibilă numai cu acordul prealabil scris al SC START-UP Advertising SRL.
Toate drepturile rezervate. SATUL - Marcă înregistrată.
SATUL - Revista pentru promovarea traditiei si culturii din mediul rural
Revista SATUL vă recomandă în continuare 13 articole
Puterea de a nu ne vinde
Citeşte mai mult
Revista SATUL vă recomandă