Poezie

Pomul vieții


Un vechi obicei transpus în versuri de către prof. Aurelia Panait. Se spune că atunci când se năştea un copil, bătrânii mergeau în pădure să-i aleagă un brăduţ. Acesta devenea “frate" cu omul, fiind părtaş la toate momentele importante din viaţa lui.
Pomul vieții
Foto de Vlad Dumitrescu
S-a născut Ionuț al lui Vasile și al Mariei.
-Ce fericire!
-De mult își doreau un prunc!
-Să mergem să-i alegem bradul de naștere! zice tata Vasile!
-Să-i căutați cel mai falnic brad din pădure! zice mama Maria.
Tata Vasile și moașa Stănica
au luat cu ei daruri și au mers în pădure.
Au căutat mult până au găsit un brad fără cusur:
nici prea tânar, nici prea bătrân,
cu tulpină dreaptă și sănătoasă,
cu cetina bogată,
fălos.
Întâi l-au împodobit cu toate speranțele lor,
apoi i-au lăsat darurile:
apa sfințită, ca pruncul să fie curat ca aceasta,
un bănuț de argint la rădăcină, ca pruncul să fie bogat și sănătos.
L-au încins cu o fașă purtată de odor,
apoi amândoi au îngenunchiat
și i s-au rugat într-un glas bradului,
ca unui sfânt:

-Rogu-ne, brad ție,
Să-l primești pe Ionuț
Făt să-ți fie
Rupt din tine
Și cât trăiești să-l ocrotești
De toate cele rele!

Știu părinții că bradul le va da semne:
Dacă va creștea verde și viguros
Flăcăul o să fie sănătos;
Dacă va avea câteva crenguțe uscate,
O boală e aproape.
De se va usca de tot,
O, nici nu vor să se gândească, nu va fi bine deloc!

Ionuț s-a înfrățit cu bradul.
Când a crescut a aflat care e fratele lui,
bradul lui de naștere,
și-i făcea plăcere să-l îmbrățișeze,
să-i guste mugurii, ca să prindă putere,
și să-l răsplătească cu darul iubirii.


Copilul Ionuț a devenit Ionel,
un brad de flăcău,
și a cunoscut-o pe Ana.
A mers cu toporul în pădure la bradul său și i-a zis:

Frate din pădure,
Am venit la tine.
Nu te speria
Că nu te-oi tăia,
Câteva crenguțe
Acasă voi duce,
Frumos le-oi găti
Cu podoabe mii
Și la nunta mea
Cu drag le-oi juca!

A curățat bradul de câteva crenguțe,
le-a împodobit cu panglici, dulciuri și clopoței
și le-a jucat la nuntă.
Bradul lui de naștere a devenit bradul lor de nuntă.

Știu mirii că bradul lor le va da semne:
Dacă se va păstra mult timp verde,
Iubirea dintre ei nu se va pierde.
Dacă repede se va usca,
Tot repede dragostea lor se va scutura.

Când Ion va fi aproape de liniștea cea mare,
Chiar pe ultimul drum,
Bradul, fratele lui,
Îi va sta la căpătâi.
Crenguțe din bradul lui de naștere,
care a devenit bradul lor de nuntă,
vor fi dezbrăcate de frunze
și împodobite cu lacrimi de dor,
cu colaci și cu lumânări aprinse.
Atunci Ion va avea bradul lui de pomană,
bradul lui de moarte,
cu rădăcina în naștere și vârful dincolo de viață.

În pădure,
lângă pomul de naștere, de nuntă și de înmormăntare al lui Ion
cineva, care cunoaște povestea, o să se tânguie:

O, brad frumos și credincios
De ce ti-ai dat podoaba jos?
De ce ți-s crengile uscate,
Și tu călătorești spre moarte?

Pomul vieții,
lumina cu miros de cetină,
se va transforma și el într-un colind de pace.


Când va fi să fie,
Sufletul omului și sufletul bradului,
vor călători împreună
spre un loc luminat,
într-un loc cu verdeață.

Când va fi să fie,
Nici bradul nu știe.

cuvant cheie ptr SEO

Versuri de prof. Aurelia Panait
Foto: Vlad Dumitrescu


prof. Aurelia Panait
D-na Aurelia Panait este profesor pentru învăţământul preşcolar, la Şcoala Gimnazială din comuna Vîlcănesti, judeţul Prahova, o localitate foarte frumoasă, în care și-a întemeiat familia şi în care și-a crescut cei doi copii.
D-na prof. Panait este absolventă a Liceului Pedagogic din Ploieşti, face parte din prima promoţie de profesori licenţiaţi în „Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar” de la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei şi tot din prima generaţie de profesori specializaţi în „Consiliere şcolară şi Dezvoltarea carierei” de la Universitatea de Petrol-Gaze din Ploieşti- master în cadrul Facultăţii de Litere.
Scrie cu precădere poezie şi teatru pentru copii. Încearcă! a fost prima poezie pe care a scris-o şi care i-a fos publicată în anul 1991, în revista "Licurici". Titlul poeziei reprezintă şi îndemnul pe care îl urmează în viaţă. Faptul că încercarea a fost reuşită a determinat-o să-și exerseze talentul literar. Aşa au apărut cărțile de poezii şi de teatru pentru copii: „Şcoala din pădure” -editura V& Integral Bucureşti, 1998; „De-a actorii”, ed. Aramis, Bucureşti, 1999, ”ABC-ul sănătăţii„ editura V & Integral Bucureşti, „Bun rămas, Abecedar”, „Sărbătoarea cifrelor” ed. Petrion, Bucureşti, 2001, "Ferma veselă" şi "Construim şi călătorim"– text, editura Prut Internaţional, 2013.
Până în prezent, i-au fost publicate peste o sută de poezii în revistele pentru copii: Licurici, Creionul cu poezii, Mici distracţii, Ţuşca-Răţuşca etc. De asemenea, are un blog ce se numește "Serbări școlare", unde publică în mod activ. Aici, copiii şi, în special, cei care lucrează cu ei au posibilitatea să citească multe dintre lucrările publicate de-a lungul anilor, precum şi altele care nu au văzut niciodată lumina tiparului.
Dezvoltat de Terrasoft

Copyright © Revista SATUL
Reproducerea integrală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor din revistă este
posibilă numai cu acordul prealabil scris al SC START-UP Advertising SRL.
Toate drepturile rezervate. SATUL - Marcă înregistrată.
SATUL - Revista pentru promovarea traditiei si culturii din mediul rural