Tradiţii și obiceiuri

Obiceiuri și credințe în Duminica Paștelui


Află care sunt obiceiurile și superstițiile în ziua de Paște, în diferite sate din zona Muscelului
Obiceiuri și credințe în Duminica Paștelui
Ouă roșii vopsite ca pe vremea bunicii, cu frunze de primăvară. Foto: Ana A. Negru
• În Noaptea de Înviere, în unele sate, flăcăii fac la poarta bisericii un foc mare, pe care-l țin neatins pân’ la ziuă.
• În dimineața Paștelui, e bine ca femeile care n-au isprăvit de lucru, să-și vază de treabă, să lucreze înainte, că pân’ o toca popa de leturghie, nu-i păcat dacă lucrezi. E mai păcat duminica.
• Tot în dimineața de Paște, pân’ a pleca lumea la biserică, se premenesc cu toții. Nu însă cu hainele cele noi, pe cari și le-au făcut atunci, căci pe acestea le îmbracă lunia, a doua zi de Paște.

Obiectele de găteală sunt următoarele:

Bărbații: cămăși simple, ori cusute cu flori, nădragi (ori ițari), se încing cu brâu și bete, încalță opinci ori iminei, se îmbracă cu murele (mintean fără maneci) și mintene cu mâneci și cu pălării pe cap.

Femeile: ii, vâlnice ori fote, mureluțe, marame ori peschire, barișuri, dirmele ori tișmele. Portul fetelor e la fel cu al femeilor. Singura deosebire între femei și fete, e că femeile umblă întotdeauna îmbrobodite, iar fetele cu capul gol. Acesta e semnul distinctiv al fetelor.
Înainte de a îmbrăca o haină nouă, se trece prin ea o parà de aur ori de argint, ori, în caz de lipsă, chiar un lucru de fier: cui, amnar, cuțit, foarfeci…pentru ca omul sa fie sănătos și cămașa trainică.

• În unele sate și anume în cari și copiii se grijesc tot duminica, se află un obicei frumos cu brazdele de pământ (în alte sate, copiii se grijesc sâmbăta dimineața), de aceea pe acolo nu se află obiceiul cu brazdele), anume: înainte de a porni copiii la biserică, omul pune mâna pe o sapă, se duce în grădină, taie cateva brazde de pământ cu iarbă verde și apoi le aduce în casă de le întinde pe jos pe pomesteală, lângă pragul ușii, pentru ca la plecarea, cum și la venirea copiilor de la păștite, când or trece pragul, să calce peste ele, pe iarbă verde. Brazdele stau aci trei zile.
Prinoasele din ziua de Paște au, în locul colivei, câte 4 sau 8 ouă. Afară de acestea, fiecare creștin mai dă la miruială, colo unde iea anafură, câte două ouă roșii. Femeile împart copiilor de pomană, la ușa bisericii, ouă roșii.
• În ziua de Paște, e bine pentru copii, după ce și-au dezlegat gura cu ouă, să mănânce dacă au, pește rămas fie de pe la Florii, fie de pe la Blagoveștenii.
• Tot în acestă zi, e bine ca, imediat ce te deștepți, să pui mâna pe un clește de fier, ori pe clanța ușii, ca să fii sănătos și tare. Mai peste zi, să te ferești de a pune mâna pe sare, căci tot anul ți se vor înnăduși mâinile.
• E bine ca ouăle pe cari le mănânci în ziua de Paști, să fie nesărate; altfel ți se vor roși (pârli) mâinile.
• Un ou de la Paști, roșu și încondeiat, e bine să-l păstrezi și să-l pui vara în patul cu gogoși, pentru ca să nu ți se deoache gogoșile.
• Oul pe care ți l-a spart, cand ai ciocnit cu cineva, să i-l dai, căci altfel, îți ies gâlcile și buboaiele cât oul.
• De la Paște pân’ la Sf. Gheorghe, nu se coc ouă în spuză, ci numai se fierb; altfel, se coc țâțele vacilor și e rău de făcut bube.
• Ferice de sufletul ălui care o muri în ziua de Paști.
Să fi făcut cate păcate, toate, merge nejudecat în raiu!
Tot ferice e și de cel care o muri în orice zi din Săptămâna Luminoasă.

Sursa: «Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului, de C. Rădulescu-Codin și D. Mihalache, ședința din 12 maiu 1909», Academia Română, seria “Din vieaţa poporului român : culegeri si studii”, București, Tipografia «Cooperativa», 1909.
Foto: Ana A. Negru


C. Rădulescu-Codin și D. Mihalache
Autorii studiului "Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului".
Dezvoltat de Terrasoft

Copyright © Revista SATUL
Reproducerea integrală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor din revistă este
posibilă numai cu acordul prealabil scris al SC START-UP Advertising SRL.
Toate drepturile rezervate. SATUL - Marcă înregistrată.
SATUL - Revista pentru promovarea traditiei si culturii din mediul rural