Editorial

Cum alegem sa gestionam turismul rural?


Turismul rural ar fi de dorit să aparțină comunității din satul respectiv; să te poți caza în casa tradițională a unui localnic și să te bucuri cu toate simțurile de tot ce e specific zonei.
Cum alegem sa gestionam turismul rural?
Casa tradițională din Vama Buzăului - județul Brașov. Foto: Ana A. Negru
Dragi cititori,

În oricare sat românesc aş merge, mi se confirmă mereu şi mereu acelaşi lucru: ţara noastră are un imens potenţial turistic şi foarte complex: pe lângă diversitatea oferită cu generozitate de natură, România este bogată şi în ceea ce priveşte patrimoniul cultural şi istoric.

Turismul rural, conceput ca un turism local, este o oportunitate pentru comunităţile din satele montane să-şi sporească nivelul de trai, prin valorificarea moştenirii naturale, umane şi culturale cu care a fost înzestrată zona lor. Altfel spus, turismul rural înseamnă să te poţi caza la localnicii din sat, de preferat într-o casă cu arhitectură tradiţională; să faci cunoştinţă cu gastronomia specifică zonei, să mănânci pâine de casă şi brânză făcută chiar de mâna gazdelor, să bei o cană cu lapte proaspăt, să calci pe preşul sau covorul lucrat manual, să te înveleşti cu cuvertura sau cerga ţesută sau cusută de mâinile harnice ale gazdei, să ai ocazia (dacă vrei, bineînţeles) să simţi pe pielea ta ce înseamnă viaţa la ţară: să te oferi voluntar la îngrijirea animalelor, să mergi la fân sau să vizitezi stupii din grădină pentru a mânca miere şi fagure natural, să culegi mere sau struguri cu mâna ta direct din grădină, să înveţi să faci pâine de casă, să te plimbi cu căruţa prin sat şi multe, multe altele... Ceva similar se întâmpla în Şirnea, încă de acum cca 50 de ani, când a fost declarat primul sat turistic din România.

Toate acestea presupun ca turismul rural să aparţină comunităţii din satul respectiv, care ar trebui să conştientizeze avantajele conservării modului tradiţional de viaţă şi să-l valorifice pentru a obţine venituri suplimentare. Sătenii sunt primii care trebuie să înţeleagă că pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de trai, defapt nu este nevoie să schimbe mai nimic în modul lor de viaţă, pentru că tocmai în felul acesta vor avea cel mai mult de câştigat, în primul rând de pe urma turismului rural. Păstrarea arhitecturii tradiţionale, a interioarelor tipic ţărăneşti, a reţetelor de mâncare transmise din mamă-n fiică, a portului popular, a obiceiurilor de sărbători, a colindelor şi muzicii tradiţionale, este în avantajul sătenilor.

Aşadar, ar fi bine să tindem către o dezvoltare durabilă, în care conservarea patrimoniului cultural şi istoric moştenit din străbuni să fie baza pe care să clădim atât noi, cât şi generaţiile viitoare.

Bine aţi venit în lumea firească a satului!

Ana A. Negru


Ana A. Negru
Fondatorul revistei SATUL

Ana A. Negru (n. 1978, într-un sat săsesc din Ardeal), cu o experienţă de 14 ani în marketing şi publicitate, dă startul proiectului său de suflet - revista SATUL, în iunie 2009, din pasiune pentru satul tradiţional şi pentru fotografia etnografică. Contact: ana.negru@revista-satul.ro
Dezvoltat de Terrasoft

Copyright © Revista SATUL
Reproducerea integrală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor din revistă este
posibilă numai cu acordul prealabil scris al SC START-UP Advertising SRL.
Toate drepturile rezervate. SATUL - Marcă înregistrată.
SATUL - Revista pentru promovarea traditiei si culturii din mediul rural
Revista SATUL vă recomandă în continuare 4 articole
Cât ne costă lepădarea de tradiţii?
Citeşte mai mult
Revista SATUL vă recomandă