Ciocăneşti - sat mândru bucovinean
Aflati cum se incondeiaza ouale in Ciocanesti si cum se fac instrumentele traditionale precum buciumul, trambita, cornul, citind revista SATUL.
Peisaj de la intrarea în județul Suceava. Foto: Ana A. Negru
"Cântă cucu’ bată-l vina
De răsună Bucovina
Cântă cucu’-ntr-un brăduţ
De răsună-n Cernăuţi
Bucovină, plai cu flori
Unde-ţi sunt ai tăi feciori?
Au fost duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară
Înapoi când or veni
Tot pe tine te-or iubi "
Cu aceste versuri ale lui Grigore Leşe, din „Cântec despre Bucovina”, am plecat la drum spre Ciocăneşti – jud. Suceava, unde aveam să poposim pentru prima dată la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, aflat la cea de-a VI-a ediţie, în perioada 10 – 12 aprilie 2009.
Înainte de toate, vreau să vă spun că drumul până acolo e o plăcere, deşi e lung. Noi am mers cu maşina cca 6 ore, pentru că am plecat din Braşov, dar, credeţi-mă, frumuseţea peisajelor şi autenticitatea locurilor întâlnite îţi taie răsuflarea şi merită din plin oboseala!
Comuna Ciocăneşti este aşezată în sud-vestul judeţului Suceava, de o parte şi de alta a râului Bistriţa Aurie, la o altitudine de cca 900 m, între Cirlibaba şi Iacobeni.
Numele de „Ciocăneşti” vine de la ciocănarii din vremea marilor voievozi - de la Bogdan I, 1359 (primul descălecat al Moldovei), Dragoş Vodă şi Ştefan cel Mare - care făureau uneltele de luptă pentru apărarea pământului strămoşesc. Legenda spune că săgeata care a marcat locul altarului de la Mănăstirea Putna a fost făcută de ciocănarii de aici şi aurită cu aur din Bistriţa Aurie. Pe aceste locuri se mai văd încă semnele lăsate de vechea îndeletnicire a sătenilor din zonă: exploatarea aurului din Bistriţa. Pe malurile râului există încă mari movile de pământ rămase după ce localnicii de odinioară cerneau nisipurile râului.
Case mândre, îmbrăcate în straie populare
Ciocăneşti este un sat turistic de munte, vestit prin arhitectura ornamentală exterioară a caselor, inspirată după motivele decorative tradiţionale, prezente pe bundiţele, catrinţele, cămăşile şi alte componente ale portului popular. Asfel, casele sunt împodobite cu brâie, cu motive naţionale aşezate sub streaşini, unice prin frumuseţe.
Text și foto: Ana A. Negru
Citeste mai multe in varianta tiparita a revistei SATUL.
De răsună Bucovina
Cântă cucu’-ntr-un brăduţ
De răsună-n Cernăuţi
Bucovină, plai cu flori
Unde-ţi sunt ai tăi feciori?
Au fost duşi în altă ţară
Dar se-ntorc la primăvară
Înapoi când or veni
Tot pe tine te-or iubi "
Cu aceste versuri ale lui Grigore Leşe, din „Cântec despre Bucovina”, am plecat la drum spre Ciocăneşti – jud. Suceava, unde aveam să poposim pentru prima dată la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, aflat la cea de-a VI-a ediţie, în perioada 10 – 12 aprilie 2009.
Înainte de toate, vreau să vă spun că drumul până acolo e o plăcere, deşi e lung. Noi am mers cu maşina cca 6 ore, pentru că am plecat din Braşov, dar, credeţi-mă, frumuseţea peisajelor şi autenticitatea locurilor întâlnite îţi taie răsuflarea şi merită din plin oboseala!
Comuna Ciocăneşti este aşezată în sud-vestul judeţului Suceava, de o parte şi de alta a râului Bistriţa Aurie, la o altitudine de cca 900 m, între Cirlibaba şi Iacobeni.
Numele de „Ciocăneşti” vine de la ciocănarii din vremea marilor voievozi - de la Bogdan I, 1359 (primul descălecat al Moldovei), Dragoş Vodă şi Ştefan cel Mare - care făureau uneltele de luptă pentru apărarea pământului strămoşesc. Legenda spune că săgeata care a marcat locul altarului de la Mănăstirea Putna a fost făcută de ciocănarii de aici şi aurită cu aur din Bistriţa Aurie. Pe aceste locuri se mai văd încă semnele lăsate de vechea îndeletnicire a sătenilor din zonă: exploatarea aurului din Bistriţa. Pe malurile râului există încă mari movile de pământ rămase după ce localnicii de odinioară cerneau nisipurile râului.
Case mândre, îmbrăcate în straie populare
Ciocăneşti este un sat turistic de munte, vestit prin arhitectura ornamentală exterioară a caselor, inspirată după motivele decorative tradiţionale, prezente pe bundiţele, catrinţele, cămăşile şi alte componente ale portului popular. Asfel, casele sunt împodobite cu brâie, cu motive naţionale aşezate sub streaşini, unice prin frumuseţe.
Text și foto: Ana A. Negru
Citeste mai multe in varianta tiparita a revistei SATUL.
